Probleme actuale ale constructiilor

1. Economia de energie

Imposibilitatea de a trai fara energie a fost evidentiata in anul 1973 odata cu dorinta de razbunare a OAPEC, atunci cand USA a decis sa aprovizioneze Israelul cu arme, organizatia oprind exportul de petrol, ceea ce pe plan mondial are o influenta foarte mare. 1973 oil crisis a demonstrat ce importanta are energia in lume si astfel s-au cautat metode de economisire. In domeniul constructiilor s-au dezvoltat studii cu privire la reducerea risipei de energie si s-au dezvoltat metode de economisire.

„Energia este marimea ce caracterizeaza posibilitatea sistemelor de a efectua un lucru mecanic.” Alexandru Ciornei

Exista doua tipuri de energie. Cea primara care este obtinuta din combustibili clasici (carbune, petrol, gaz metan) si combustibili noi (energie nucleara, solara, eoliana, hidraulica). De aici rezulta energia necesara consumatorilor. Energia secundara rezulta din prelucrarea cocsului, gazului de iluminat, la care se adauga si energie electrica.

Indicatori legati de consumul de energie primara in exploatarea locuintelor:

– 65% pentru incalzirea spatiilor din locuinte;

– 15% pentru incalzirea apei;

– 15% pentru iluminare si aparatura casnica;

– 5% pentru aparatura bucatariei.

Masuri pentru reducerea consumului de energie in constructii:

– restrangerea utilizarii materialelor energo-intensive;

– dezvoltarea tehnologiilor de valorificare a resurselor energetice neconventionale (energia solara, eoliana, geotermala);

– micsorarea pierderilor de caldura la cladiri;

La cladirile de locuit, pierderile de caldura pot fi micsorate prin:

– optimizarea suprafetei vitrate, stiiind ca rezistenta termica a peretelui opac este aproximativ de doua ori mai mare decat a suprafetei vitrate;

– folosirea ferestrelor cu rezistenta termica si etansare imbunatatita alcatuita dintr-un numar marit de straturi de sticla si garnituri de etansare eficiente;

– micsorarea lungimii rosturilor, prin care se infiltreaza un volum prea mare de aer;

– cresterea izolarii termice a peretilor exteriori si acoperisului (anvelopa cladirii);

– micsorarea lungimii puntilor termice in cadrul anvelopei cladirii.

Orientarea cladirii influenteaza si ea risipa sau economia de energie, confortul termic fiind direct proportional cu orientarea ferestrelor. Astfel, ferestrele orientate catre sud acumuleaza in timpul verii mai multa energie decat pierd in timpul iernii. Iar ferestrele orientate catre nord vor avea pierdere semnificativa de caldura chiar daca se folosesc mai multe foi de sticla. Forma si marimea ferestrelor se analizeaza serios in studiul confortului termic.

Pentru a se economisi combustibilul folosit la incalzirea locuintelor se pot lua masuri:

– sa se utilizeze centrale cu randament marit, cu functionare automata si cu posibilitatea reglarii temperaturii in functie de folosirea spatiilor de locuit, izolarea conductelor;

– sa se regleze sistemul de incalzire: caldura necesara in interiorul incaperilor ese direct proportional cu diferenta dintre temperatura aerului interior si exterior; pentru o schimbare a temperaturii aerului interior cu 1 grad Celsius este necesar un spor de caldura de 5% din valoarea totala;

– sa se reduca nivelul ventilatiei prin etansarea adecvata a usilor si ferestrelor;

– sa se consume rational apa calda;

– sa se izoleze termic suplimentar la exterior cladirea.

Pierderi de caldura la o cladire prin elementele de constructie ale anvelopei si prin instalatiile unei cladiri:

1. Cladire insuficient izolata termic:

– pereti 16%

– ferestre 19%

– acoperis 13%

– subsol 12%

– ventilatie 25%

– incalzire 15%

2. Cladire izolata suplimentar termic:

– pereti 11%

– ferestre 19%

– acoperis 13%

– subsol 10%

– ventilatie 32%

– incalzire 15%

Pierderile de caldura prin peretii exterieori izolati suplimentar se micsoreaza cu 4%, iar la un planseu peste subsol izolat termic pierderile se micsoreaza cu 2%. La o cladire izolata termic si ventilata natural pierderile de caldura se maresc cu 11%.

Micsorarea puntilor termice prin izolatii termice suplimentare la anvelopa (acoperis, pereti exteriori, planseu peste subsol) va conduce la o marire a rezistentei termice globale. In imaginea urmatoare se prezinta o sectiune transversala printr-o cladire insuficient izolata termic si una izolata suplimentar termic.

izolarea termica suplimentara la cladiri

Poluarea cu emanatii de CO2 (in kg/kWh) pentru diferite combustibile utilizate pentru incalzire:

– curent electric 0,56 kg CO2/kWh

– carbune 0,40 kg CO2/kWh

– antracit 0,33 kg CO2/kWh

– lemne 0,36 CO2 kg/kWh

– motorina 0,29 kg CO2/kWh

– gaz metan 0,19 CO2/kWh

– termoficare 0,24 kg CO2/kWh.

2. Creativitate in constructii

Etapele creatiei tehnice:

  • Pregatire:

– studiul solutiilor existente;

– observatii, analiza si definirea problemelor;

– lipsurile stadiului actual;

– stare difuza, neliniste, se intuieste o contributie originala;

  • Incubatie:

– se desfasoara la nivelul subconstientului;

– implica dirijare sistematica prin intermediul vointei;

  • Iluminare: momentul aparitiei spontane a solutiei originale, viabile, care poate fi:

– interpretare neasteptata, corecta a unor date

– o bioasociatie;

  • Verificare inginereasca: analiza riguroasa si evaluarea noii solutii.

Etapele procesului creativ in constructii sunt:

– identificarea problemei de rezolvat;

– culegerea informatiilor;

– analizarea datelor;

– generarea solutiilor alternative;

– evaluarea ideilor si alocarea de timp pentru aparitia de idei suplimentare;

– sintetizarea ideilor intr-un tot;

– verificarea solutiei propuse printr-o evaluare.

Majoritatea proiectantilor, in domeniul constructiilor, dezvolta atitudini noncreative ca:

– utilizarea primei idei ce apare in locul cautarii unor alternative, mai bune;

– decizii care la origine pareau sa convinga, pot sa conduca in circumstante schimbate, la costuri excesive sau performante scazute;

– schimbarile in conceptia cladirilor vor intampina rezistenta, daca se opun unor atitudini si cunostinte invechite.

Factori ce influenteaza creativitatea

  • Sensibilitatea fata de nou (deschidere la experiente, receptivitate fata de probleme), este materializata pentru curiozitate in actiune, aversiune fata de cunostintele invechite.
  • Fluiditate in gandire. Debit mare de idei. „Cu cat producem mai multe idei, suntem mai aproape de ideea cea buna.”
  • Elasticitatea gandirii. Trecerea usoara de la un domeniu de reflexie la altul. Capacitatea de a diversifica perspectiva fata de un material, element de constructii sau cladire. Investigarea se poate realiza in multiple directii (in special la granita intre discipline).
  • Gandirea divergenta da solutii multiple la o problema, in contradictie cu gandirea convergenta, care are o singura solutie la mai multe probleme.
  • Originalitatea – capacitatea de a da o solutie noua si simpla.
  • Capacitatea combinatorie este aptitudinea de a combina doua sau mai multe lucruri, idei, fenomene. Esential in creativitate este cuplul fantezie-inteligenta.
  • Capacitatea de „a vedea cu ochii mintii”. Inventatorii nu au uneori un model concret, concepand, intuind si vazand anticipativ cum va arata, sau cum va functiona elementul nou.

Mecanismul creativitatii

  • Acumularea si intelegerea informatiei. Suprasolicitarea datorita informatiilor (ce nu permite selectarea elementelor principale) si deficitul informational sunt la fel de daunatoare pentru creativitate.
  • Preselectia si clasificarea informatiei prezinta interes pentru creativitate.
  • Reglarea atmosferei creative se realizeaza prin amplificarea energiei, care genereaza concentrarea continua pana la finalizarea noii idei.
  • Produsele creative trebuie analizate critic in raport cu utilitatea lor. Imaginatia, care a actionat in palnie larga, trebuie supusa analizei. Noua idee va fi supusa aprecierii pentru a fi probata sau respinsa.
  • Capacitatea de a vizualiza idei, apeland la un simt intern dezvoltat pentru forme tridimensionale, este necesara la conceptia elementelor de constructie dar si a cladirilor in ansamblul lor.

Obstacole in drumul spre creativitate

  • obstacolul perceptual sau „viziunea cu ochelari de cal”;
  • obstacolul de obisnuinta sau folosirea in permanenta a ceea ce a fost dat sau gandit inainte;
  • obstacolul emotional sau teama de a elabora o decizie nepopulara care poate fi vazuta gresit de ceilalti;
  • blocajul profesional sau incapacitatea de a se cupla cu concepte propuse de alte discipline.

Tehnici in creativitate

  • Brainstorming sau stimularea unei minti de a crea idei cu ajutorul altei minti – formatie compusa din: proprietar, arhitect, inginer, utilizator, manager in constructii, operator de constructii, administrator de intretinere;
  • Tehnica Delphi (precizarea viitorului si atingerea consensului). Raspunsurile individuale intr-o sedinta Delphi sunt inregistrate pe hartie si sunt prezentate anonim – formatia include: manageri, arhitecti si ingineri proiectanti, ingineri constructori pentru executie si reprezentanti ai clientului;
  • Manipulare sau examinarea generalitatilor problemei si nu a particularitatilor. Efortul creator este directionat cu scopul de a vedea elemente comune intr-un mod total nou.

Analogii in proiectare

  • Analogie personala: proiectantii se vad pe ei insisi mergand prin casa pe care tocmai au proiectat-o sau se considera parte a sistemului supus la miscarile si fortele sale;
  • Analogie directa: sistemul de racire al unei case poate fi proiectat sa actioneze in acelasi fel in care se reaceste corpul uman;
  • Analogie simbolica: activitatea intrinseca pe coridoarele unui spital este comparata cu sistemul circulator al unui organism viu;
  • Analogie fantastica – fantezia: suspendarea temporara a regulilor si legilor existente.
Anunțuri